Un scandal puternic a izbucnit în plenul Camerei Deputaților după votarea controversatei „Legi Vexler”, un proiect legislativ privind combaterea fascismului, legionarismului, rasismului și xenofobiei, inițiat de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler. Actul normativ a trecut de Parlament într-un context tensionat, stârnind reacții vehemente din partea opoziției și a unor segmente ale societății.
Legea a fost votată cu 173 de voturi „pentru”, în timp ce 101 parlamentari s-au exprimat împotrivă, au existat 6 abțineri și 2 absenți dintr-un total de 282 de deputați prezenți la ședință. În urma votului, proiectul urmează să fie trimis pentru promulgare președintelui României.
Dezbaterea a degenerat în proteste zgomotoase, parlamentarii opoziției strigând lozinci precum „Rușine!” și „Libertate!” în momentul adoptării. Unul dintre parlamentari a criticat gestul inițiatorului Silviu Vexler de a rupe o foaie de pe care erau imprimate chipurile unor personalități istorice, precum Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga, intensificând disputa din plen.
Reacțiile publicului la votul legii. Un cetățean a spus: „Libertatea de exprimare trebuie protejată. Mă îngrijorează faptul că textul legii poate fi interpretat prea larg și folosit ca instrument de cenzură.” Aceste opinii reflectă tensiunile din societate, între nevoia de protecție împotriva urii și temeri legate de libertățile civice. Un altul parlamentarii, daca sunt români, au obligația de a reacționa impotriva discriminarii românilor, pentru că legea este clar antiromâneasca !!!
Legea a trecut și de Senat, unde 74 de senatori (din PSD, PNL, USR, UDMR și alți independenți) au votat împotriva reexaminării cerute de președintele Nicușor Dan, iar 33 de senatori (AUR și neafiliați) s-au opus respingerii cererii. Astfel, inițiativa legislativă a rămas în forma adoptată, în ciuda obiecțiilor privind ambiguitatea unor prevederi ce ar putea restrânge exprimarea în spațiul public.
Pe de altă parte, parlamentarii din partidele suveraniste și alți critici au calificat legea ca fiind excesivă, susținând că pedepsele – inclusiv închisoarea – ar putea fi aplicate și în situații care nu implică instigare reală la ură, ceea ce, în opinia lor, pune sub semnul întrebării libertatea de opinie.
În prezent, legea urmează să fie transmisă din nou către președinte, spre promulgare, în timp ce dezbaterile în societate continuă atât pe rețelele sociale, cât și în mediile civice și juridice, unde specialiștii analizează impactul real al noilor prevederi asupra cadrului legal și al libertăților cetățenești.
