În noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, sute de milioane de oameni de pe tot globul celebrează Anul Nou, marcând trecerea într‑un nou ciclu calendaristic cu petreceri, urări de bine și, adesea, artificii spectaculoase. Sărbătoarea, cunoscută oficial ca Anul Nou, este unul dintre cele mai răspândite momente festive din lume și include adesea focuri de artificii, care ilustrează dorința colectivă de a începe anul cu lumină, culoare și zgomot.
Vechile tradiții românești de Anul Nou
În România, trecerea dintre ani nu a fost întotdeauna marcată de artificii și petreceri urbane. În satele românești, Anul Nou era întâmpinat prin ritualuri menite să alunge spiritele rele și să aducă belșug și sănătate. Oamenii obişnuiau să meargă din casă în casă purtând “capra” sau “ursul”, dansuri și măști specifice, acompaniate de colinde și urături. Aceste obiceiuri aveau atât un rol social, prin întărirea comunității, cât și unul simbolic, prin invocarea norocului și a protecției pentru anul care urma.
De asemenea, era obișnuit ca focurile și tămâia să fie folosite în curțile caselor pentru a purifica spațiul și a alunga energiile negative. Alte practici includeau semănatul grâului și al altor cereale în gospodării ca semn de fertilitate și prosperitate, sau păstrarea unor alimente speciale pentru masa de Anul Nou, cu scopul de a asigura belșug pentru întreaga familie.
Aceste tradiții românești vechi, deși mai puțin vizibile în orașe, reflectă o legătură profundă cu natura, cu ciclurile anotimpurilor și cu dorința de armonie între oameni și mediul înconjurător.
Originea tradiției cu artificii
Arta folositului focurilor de artificii își are rădăcinile în China antică, unde, în jurul secolului I î.Hr., localnicii au descoperit că doar aruncând tulpini de bambus în foc se produceau explozii puternice, sunete destinate să alunge spiritele rele. Ulterior, odată cu inventarea prafului de pușcă în secolul al IX‑lea, aceste tulpini au fost umplute cu substanțe pirotehnice, dând naștere primelor artificii. Tradiția s‑a răspândit spre Europa începând cu secolul al XIV‑lea, unde spectacolele pirotehnice au început să fie incluse în celebrări publice și evenimente sociale.
Astăzi, artificiile sunt folosite nu numai de Revelion, dar această perioadă este probabil cea mai asociată cu ele, întrucât zgomotul, lumina și culoarea sunt percepute ca simboluri ale reînnoirii și alungării ghinionului din anul care tocmai s‑a încheiat.
Riscuri pentru natură și animale
Deși spectaculoase, artificiile nu sunt lipsite de consecințe negative asupra mediului și faunei. Exploziile pirotehnice eliberează în atmosferă o combinație de particule fine și substanțe toxice, inclusiv metale grele folosite pentru colorarea focurilor, care pot afecta calitatea aerului și pot persista în sol sau apă.
Impactul asupra animalelor este de asemenea semnificativ. Zgomotele puternice și luminile bruște pot provoca stres sever la animale domestice și sălbatice, în special la cele cu auzul mai sensibil decât cel uman, cum ar fi câinii și pisicile. Viața sălbatică poate fi și mai afectată — păsările pot fi dezintegrate din rutele lor de migrație, iar mamiferele pot fi speriate din habitatele lor naturale.
Din punct de vedere al poluării, reziduurile artificiilor — de la fragmente de plastic și hârtie până la substanțe chimice — pot ajunge în râuri, lacuri și soluri, afectând ecosisteme acvatice și terestre pe termen lung.
Propuneri și alternative prietenoase
Având în vedere aceste efecte negative, tot mai multe orașe și comunități caută alternative la artificiile tradiționale. Printre cele mai populare se numără:
-
Spectacolele de lumini cu drone, care pot crea animații complexe pe cer fără zgomot, fum sau resturi toxice.
-
Proiecții laser sincronizate cu muzică, o soluție fără impact asupra mediului și liniștitoare pentru animale.
-
Focuri artificiale silențioase, care reduc considerabil nivelul de zgomot și stresul pentru animale, deși încă produc unele emisii.
Aceste alternative nu doar că mențin spiritul festiv al Revelionului, dar protejează sănătatea mediului și bunăstarea animalelor, oferind în același timp o experiență memorabilă pentru oameni.
Concluzie
Tradiția focurilor de artificii la trecerea dintre ani are rădăcini istorice adânci și este văzută de mulți ca un mod simbolic de a sărbători și alunga ghinionul, dar realitățile moderne evidențiază și costurile ascunse — de la poluare atmosferică la traume pentru animale. Alegerea alternativelor inovatoare poate păstra atmosfera de sărbătoare, fără a sacrifica sănătatea planetei sau liniștea faunei și animalelor de companie.
Sursa foto: generatialuijohn.ro
