Guvernul explică creșterea „explozivă” a taxelor pe proprietate: ce spun oficialii și de ce localitățile rămân fără bani în plus

Guvernul României a răspuns criticilor legate de majorarea substanțială a taxelor și impozitelor pe proprietate care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și a publicat un set de clarificări pentru presă, după ce nemulțumirile publice și cele din rândul autorităților locale au luat amploare.

Executivul susține că reforma sistemului de impozitare a proprietății se impunea de ani de zile și face parte dintr‑un angajament asumat în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a crește veniturile locale și pentru a reduce dezechilibrele dintre comunități. În argumentația oficială, România era printre statele UE cu cele mai scăzute venituri provenite din taxarea proprietăților în raport cu PIB‑ul, ceea ce limita fondurile disponibile pentru servicii publice locale.

În comunicatul de presă al Guvernului se precizează că majorarea medie estimată a impozitelor pe clădiri, terenuri și autovehicule este de aproximativ 70–80%, iar impactul bugetar total este estimat la 3,7 miliarde de lei în 2026, cu peste 30% mai mult față de anul precedent. Autoritățile afirmă că aceste niveluri sunt transitorii, până la implementarea unui sistem automat de evaluare a proprietăților și impozitarea în funcție de valoarea de piață.

De ce se revoltă primarii și cetățenii

Criticii măsurilor — inclusiv primari din diverse județe — susțin că, deși Guvernul afirmă că banii colectați din taxe vor rămâne la bugetele locale, în realitate banii nu vor ajunge efectiv în primării în plus față de nivelul anului trecut.

Explicația este de natură tehnică: Guvernul a decis să reducă cu 63% cota din Impozitul pe Venitul Global (IVG) care revenea administrațiilor locale, în paralel cu majorarea taxelor locale. Prin această compensare, sumele pe care primăriile le strâng la bugetul local din impozitele recalculate rămân, în cel mai bun caz, aproximativ la același nivel ca înainte, deoarece pierd o parte semnificativă din veniturile provenite din cotele IVG.

Reprezentanți ai primăriilor, printre care fostul primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, au criticat dur această abordare, explicând că edilii se confruntă cu nemulțumiri din partea cetățenilor, care plătesc taxe mai mari fără a vedea îmbunătățiri concrete în comunitățile lor. Ea a afirmat că nu va accepta ca “surplusul” colectat să revină exclusiv la bugetul central, iar problema urmează să fie discutată în cadrul coaliției de guvernare.

Ce spune Guvernul și ce rămâne de clarificat

Executivul insistă că majorarea impozitelor era necesară pentru a corecta inechități și a îmbunătăți colectarea, iar deciziile privind nivelul taxelor rămân în sarcina consiliilor locale, care pot aplica facilități în anumite limite.

Însă dezbaterea continuă: societatea civilă și autoritățile locale solicită mai multă transparență și mecanisme care să asigure că resursele rămân la nivel local, astfel încât cetățenii să beneficieze direct de serviciile publice pe care le finanțează.

Sursa foto : arhivă