Guvernul renunță la limitarea optimizărilor fiscale intra-grup – multinaționalele câștigă, bugetul pierde

Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a adoptat recent Ordonanța nr. 6/2026, prin care elimină un articol din Codul fiscal care limita deductibilitatea anumitor tranzacții intra-grup pentru companiile active pe piața românească. Măsura a stârnit critici din partea mediului economic autohton și a experților în fiscalitate, care susțin că aceasta favorizează marile companii multinaționale în defavoarea firmelor locale și a bugetului de stat.

Ce s-a schimbat și cum funcționa plafonul

Anterior, Codul fiscal prevedea un plafon de 1% din totalul cheltuielilor deductibile pentru sumele plătite unor entități afiliate din străinătate pentru servicii de management, consultanță sau drepturi de proprietate intelectuală. Cheltuielile peste acest prag deveneau automat nedeductibile din punct de vedere fiscal, ceea ce ducea la un profit impozabil mai mare și, implicit, la venituri mai ridicate la buget.

Guvernul a decis acum să abroge complet această limitare, începând cu trimestrul I al anului 2026, iar cheltuielile intra-grup vor fi evaluate din nou în baza regulilor generale de deductibilitate, dacă sunt justificate economic și documentate corespunzător. Autoritățile justifică schimbarea prin riscul de discriminare și de dublă impunere, invocând totodată necesitatea alinierii la standardele OCDE privind prețurile de transfer și evaluarea substanțială a tranzacțiilor economice.

Cine beneficiază de pe urma schimbării

Criticii consideră că eliminarea plafonului de deductibilitate reprezintă o victorie pentru multinaționale, care pot astfel să își deducă costuri mai mari pentru serviciile plătite companiilor afiliate din străinătate, ceea ce duce la reducerea bazei impozabile și la scăderea impozitului pe profit datorat în România. Această măsură vine într-un moment în care multe firme românești critică deja presiunile fiscale și concurența inegală în fața jucătorilor globali.

În schimb, statul renunță la un instrument care ar fi putut crește automat încasările din impozitul pe profit, fără a depinde de controale detaliate ale autorităților fiscale, ceea ce ar putea afecta negativ resursele bugetare pe termen scurt.

Reacții și interpretări

Guvernul susține că nu a făcut o concesie pentru corporații, ci a corectat o reglementare care putea fi considerată discriminatorie și ineficientă. Potrivit executivului, „exportul de profit” va fi combatut prin controale aprofundate privind prețurile de transfer și prin verificarea realității serviciilor și a tranzacțiilor dintre firmele afiliate.

Această decizie intervine într-un context mai larg de critici la adresa politicilor fiscale ale Guvernului Bolojan, contestate de unele voci ca fiind prea dure cu contribuabilii români în timp ce oferă facilități sau flexibilitate pentru companii internaționale. În trecut, șeful Executivului a fost acuzat, în unele dezbateri publice, că promovează măsuri considerate prea „soft” în privința taxării multinaționalelor, lăsând loc unor interpretări divergente în coaliție și în rândul comentatorilor economici.

Impactul pentru mediul de afaceri și economia românească

Până când noile reguli vor fi clar formulate și aplicate și până la momentul în care controalele pe prețurile de transfer vor fi extinse, eliminarea plafonului de 1% poate fi privită ca o măsură care încurajează fluxurile de profit în afara granițelor României și oferă multinaționalelor un avantaj în optimizarea fiscală.

Pe de altă parte, guvernanții argumentează că o abordare bazată pe reguli generale, mai flexibile, poate atrage mai mulți investitori și poate crea un mediu economic mai stabil și predictibil, fapt invocat recent și în discuții cu investitori internaționali de rang înalt.

sursa foto: arhivă