România, în prima linie a strategiei energetice americane în Europa de Est: Coridorul Vertical reintrat în joc
România capătă un rol strategic tot mai pronunțat în eforturile Statelor Unite de a diversifica aprovizionarea energetică a Europei de Est și de a reduce dependența de gazul rusesc. Proiectul Coridorului Vertical de gaze naturale lichefiate (GNL) – o rută care ar putea lega terminalele de LNG din Grecia de piețele din Europa Centrală și de Est – a revenit în centrul atenției într-o perioadă în care Washingtonul își intensifică implicarea în securitatea energetică regională.
Un moment definitoriu pentru viitorul acestui coridor urmează să aibă loc la Casa Albă pe 24 februarie, când oficiali americani și europeni vor discuta modalități de a accelera punerea în funcțiune a infrastructurii. Discuțiile vin pe fondul unor provocări comerciale și tehnice: proiectul, deși vizat de planurile Washingtonului, se confruntă cu costuri de tranzit ridicate și interes scăzut din partea operatorilor comerciali din regiune.
Proiectul Coridorul Vertical ar urma să conecteze Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina, oferind o rută alternativă pentru GNL american către consumatorii europeni. Inițiativa este considerată de Washington un instrument esențial pentru înlocuirea pe termen lung a gazului rusesc înainte de intrarea în vigoare a interdicției totale a importurilor de gaze rusești în UE, programată pentru 2027.
România – situată geografic la mijlocul acestui coridor – s-ar putea transforma într-o “verigă-cheie”, inclusiv ca teritoriu de tranzit și potențial hub regional pentru gaze naturale lichefiate. Asta într-un moment în care vecinii din Ucraina caută surse de aprovizionare sigure; Kievul a încheiat deja un acord cu Grecia pentru livrarea de GNL american în iarna 2025–2026, iar gaze tranzitează deja prin rute sudice, inclusiv prin România.
În pofida sprijinului diplomatic puternic din partea Washingtonului, realizarea completă a Coridorului rămâne incertă. Unii operatori și investitori consideră proiectul necompetitiv din cauza tarifelor mari pe segmente transfrontaliere, iar negocierile privind subvențiile europene pentru tranzitul de gaze rămân dificile. Oficialii americani ar urma să pună presiune pentru ca Uniunea Europeană să susțină financiar sau prin reguli de piață mai favorabile acest flux de energie strategic.
Pentru România, implicarea în Coridorul Vertical vine într-un moment în care lansează și proiecte proprii majore de infrastructură energetică, inclusiv centrale pe gaze și investiții în stocare. Această combinație de rol regional și investiții interne conturează pentru București un profil de actor relevant în politica energetică a Europei de Est în următorii ani.
Sursa foto: stiripesurse.ro
