O inițiativă legislativă care ar fi adus pentru prima dată în legislația românească noțiunea de burnout a fost respinsă de Senat, lăsând în continuare epuizarea profesională în afara unui cadru juridic clar. Proiectul, inițiat de parlamentari USR, urmărea să ofere angajaților instrumente de protecție și prevenție într-un context în care stresul la locul de muncă devine tot mai prezent.
Votul din plen a arătat o susținere extrem de redusă: doar 15 senatori au votat „pentru”, în timp ce 37 s-au opus, iar 51 s-au abținut, ceea ce a dus la respingerea proiectului în prima Cameră sesizată.
Inițiativa venea pe fondul unei realități tot mai discutate la nivel european și internațional. Deși Organizația Mondială a Sănătății recunoaște burnout-ul ca fenomen asociat muncii, în România acesta nu este definit legal și nu există mecanisme specifice de prevenire sau intervenție.
Proiectul de lege propunea o serie de măsuri concrete menite să reducă riscurile psihosociale din mediul profesional. Printre acestea se numărau dreptul angajaților de a semnala stări de epuizare fără teama unor sancțiuni, obligația angajatorilor de a informa periodic personalul despre riscuri și metode de prevenție, dar și posibilitatea de a acoperi costurile pentru servicii de sprijin psihologic.
Un element important îl reprezenta introducerea unor zile de concediu dedicate refacerii profesionale, care ar fi putut fi acordate fără justificare medicală. De asemenea, companiile ar fi fost încurajate să implementeze evaluări interne ale riscurilor și planuri de prevenire pentru angajați.
Chiar dacă inițiatorii au susținut că legea nu impunea costuri majore și nu transforma burnout-ul într-o boală profesională, majoritatea senatorilor au ales să nu sprijine proiectul. Astfel, fenomenul rămâne, cel puțin din punct de vedere legal, nereglementat în România.
Totuși, inițiativa nu este definitiv abandonată. După respingerea în Senat, proiectul va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional și va avea ultimul cuvânt în privința adoptării sau respingerii definitive.
Decizia Senatului readuce în discuție o problemă tot mai frecventă în rândul angajaților: lipsa unor instrumente legale care să recunoască și să combată epuizarea profesională. În absența unei reglementări, burnout-ul rămâne o realitate resimțită de mulți, dar încă insuficient tratată la nivel legislativ.
