Instabilitate la vârful administrației: al treilea city manager în era Polițeanu

Ploieștiul bifează o nouă schimbare în vârful administrației executive, odată cu desemnarea lui Cristian Ardelean în funcția de city manager. Numirea marchează a treia modificare consecutivă a acestei poziții în mandatul primarului Mihai Polițeanu, ridicând întrebări serioase legate de stabilitatea administrativă și de modul în care sunt gestionate funcțiile plătite din bani publici.

Într-un interval relativ scurt, funcția de administrator public a trecut de la Sorin Dumitrașcu, care a părăsit postul după câteva luni, la Cristian Pleșa, consilier personal al primarului, și apoi către noul numit, Cristian Ardelean. Toate aceste schimbări succesive conturează imaginea unui post mai degrabă tranzitoriu decât a unei funcții executive stabile, menite să asigure continuitate administrativă.

În mod formal, Ardelean vine cu experiență în mediul privat și este implicat în zona de organizare de evenimente, fiind totodată consilier al primarului. În practică însă, rotația accelerată a acestei funcții ridică întrebarea dacă vorbim despre o administrație funcțională sau despre o structură în care pozițiile cheie sunt ocupate provizoriu, fără un mandat clar de eficiență și responsabilitate.

Și uite așa, avem imaginea unui edil care fuge de responsabilitatea pe care și-a asumat-o în discursul din campania electorală. Obligațiile către anumite cercuri sunt plătite cu bani publici, prin numiri succesive de „dădace” administrative, răsplătite nu din banii datornicului, ci din cei publici. În această logică, city managerul devine mai degrabă un intermediar executiv decât un factor real de decizie. De aici se vede necesitatea desființării acestei funcții și așa creată artificial de înaintași și inutilă într-o eră a reformei prin tăieri și scumpiri.

În paralel, atenția publică este atrasă și de modul în care resursele municipale sunt utilizate pentru susținerea aparatului administrativ extins, în condițiile în care funcțiile de conducere și consiliere sunt finanțate din bugetul local. Această realitate ridică întrebări despre eficiența cheltuirii banului public, mai ales într-un context în care orașul se confruntă cu multiple presiuni financiare și administrative.

În spațiul politic local au apărut și tensiuni colaterale, inclusiv între primar și viceprimarul Alexandru Săraru, pe fondul unor acuzații publice legate de utilizarea fondurilor publice pentru acoperirea unor obligații financiare. Situația, creată artificial de edil care nu a oferit nici până în prezent vreo dovadă ci doar acuze verbale, a fost amplificată în spațiul mediatic, fiind folosită ca argument în disputele interne privind influența și controlul asupra aparatului administrativ.

În acest context, numirea repetată a city managerilor și schimbările rapide din vârful executivului local sunt interpretate de critici ca simptom al unei administrații în care decizia reală este fragmentată, iar responsabilitatea este dispersată între mai mulți actori apropiați de primar.

Pentru susținătorii edilului, aceste modificări sunt justificate prin nevoia de adaptare și eficientizare. Pentru contestatari însă, ele indică o lipsă de stabilitate și o tendință de concentrare a deciziei în jurul unor persoane numite temporar, fără continuitate instituțională.

Cert este că, la nivel administrativ, Ploieștiul ajunge din nou într-un punct în care o funcție-cheie este reluată de la zero, pentru a treia oară într-un singur mandat, într-un sistem în care continuitatea pare mai degrabă o jucărie la discreția primarului.

Sursa foto: arhivă