Guvernul pregătește o reformă majoră în sistemul de salarizare bugetară, care va modifica modul în care sunt stabilite veniturile angajaților din sectorul public. Proiectul noii legi este finalizat și urmează să fie lansat în dezbatere publică în perioada imediat următoare.
Cea mai importantă schimbare anunțată este renunțarea la raportarea salariilor bugetarilor la salariul minim pe economie. În locul acestuia, autoritățile propun introducerea unui indice de referință separat, care va sta la baza întregii grile salariale. Această modificare are rolul de a evita creșterile automate ale salariilor din sectorul public odată cu majorarea salariului minim, oferind Guvernului un control mai mare asupra cheltuielilor. Totodată, oficialii susțin că nimeni din sistem nu va câștiga sub nivelul minim garantat.
Noua lege propune și o structurare mai riguroasă a salariilor, printr-o grilă de ierarhizare de la 1 la 8. La vârful acestei scale va rămâne funcția de președinte al României, iar celelalte salarii vor fi distribuite proporțional în funcție de responsabilități și importanța funcției. Scopul declarat este reducerea discrepanțelor existente în prezent și crearea unui sistem mai predictibil și mai echitabil pentru angajații din sectorul public.
Deși reforma promite majorări salariale în anumite domenii, autoritățile nu exclud nici corecții acolo unde veniturile sunt considerate nejustificat de mari. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că legea trebuie să aducă echilibru, chiar dacă unele măsuri ar putea fi nepopulare. În același timp, creșterile viitoare vor depinde de indicatori economici precum inflația, evoluția economiei și resursele bugetare disponibile, ceea ce înseamnă că majorările nu vor mai fi uniforme.
Adoptarea legii vine într-un context complicat, marcat de tensiuni politice și nemulțumiri din partea sindicatelor. Reprezentanții angajaților cer un dialog real și o implicare mai mare a tuturor instituțiilor în procesul decizional. Autoritățile susțin însă că proiectul este rezultatul unui proces amplu, început încă din 2023, și că va continua indiferent de instabilitatea politică actuală.
Noua lege a salarizării este inclusă printre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind considerată esențială pentru corectarea dezechilibrelor din sistemul public. Implementarea ar urma să fie etapizată, iar efectele reale asupra veniturilor bugetarilor se vor vedea treptat, în funcție de modul în care vor fi aplicate noile reguli.
Reforma anunțată marchează o schimbare de paradigmă în salarizarea la stat. De la un sistem rigid, dependent de salariul minim, se trece la unul flexibil, bazat pe indicatori economici și criterii de performanță. Rămâne însă de văzut dacă aceste modificări vor reuși să aducă echilibrul promis sau dacă vor genera noi controverse într-un sector deja sensibil la schimbări.
Sursa foto: arhivă
