NaționalSocialTurism

Vacanța cu cortul revine în preferințele românilor. Ce reguli trebuie respectate pentru a evita amenzile

Tot mai mulți turiști aleg natura în locul hotelurilor

Odată cu vremea caldă și temperaturile ridicate, campingul cu cortul sau rulota câștigă tot mai mult teren în România, pe fondul interesului crescut pentru vacanțele petrecute în aer liber. După ani în care acest tip de turism a fost considerat o opțiune de nișă, tot mai mulți români aleg să petreacă weekenduri sau concedii în mijlocul naturii, fie la munte, pe malul lacurilor sau în apropierea litoralului.

Specialiștii atrag însă atenția că libertatea oferită de o astfel de vacanță vine la pachet cu reguli clare. Camparea nu este permisă oriunde, iar necunoașterea legislației poate aduce sancțiuni consistente. În special în ariile naturale protejate, autoritățile permit instalarea corturilor doar în locurile special amenajate, iar amenzile pentru nerespectarea regulilor pot ajunge la câteva mii de lei.

Articolul 53 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate precizează: „Constituie contravenție camparea pe suprafața ariilor naturale protejate în afara locurilor special amenajate, precum și nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare” . Persoanele fizice care încalcă această prevedere riscă amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei.

Munte, Delta Dunării și litoralul, printre zonele cu cele mai stricte restricții

În parcurile naționale și rezervațiile naturale, camparea este permisă exclusiv în spațiile desemnate de administratori. În zone precum Retezat, turiștii au la dispoziție mai multe locuri autorizate, însă regulamentele diferă de la o arie protejată la alta și trebuie consultate înainte de plecare.

Restricțiile sunt și mai stricte în Delta Dunării, aflate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde camparea în afara zonelor aprobate este interzisă prin lege. De asemenea, accesul turiștilor presupune obținerea unor permise speciale, iar în anumite situații sunt necesare autorizații suplimentare pentru vehicule sau pentru înnoptare în anumite sectoare ale rezervației.

Pe litoral, camparea direct pe plajele turistice nu este permisă, iar autoritățile interzic inclusiv circulația și staționarea autovehiculelor în aceste zone. Discuțiile din comunitățile de pasionați ai campingului confirmă că regulile sunt aplicate tot mai strict, în special în zonele sensibile din apropierea plajelor sălbatice.

Prahova, un exemplu al schimbării de abordare

În ultimii ani, mai multe zone tradiționale de campare din Prahova au fost închise sau restricționate. Locuri cunoscute precum Valea Cerbului din Bușteni sau împrejurimile lacului Paltinu, din Valea Doftanei, au fost afectate de măsuri adoptate de autoritățile locale după ce numărul mare de turiști a generat probleme legate de deșeuri și protecția mediului.

Chiar dacă legislația a devenit mai strictă, interesul pentru vacanțele petrecute în natură continuă să crească. Pentru mulți români, campingul rămâne una dintre cele mai accesibile și autentice forme de călătorie. Însă, pe măsură ce tot mai mulți oameni aleg această variantă, provocarea este găsirea unui echilibru între libertatea de a explora și responsabilitatea de a proteja locurile care fac posibilă această experiență.

Sursa foto: facebook

Articole similare

Back to top button