Un proiect legislativ cu impact direct asupra economiei și bugetului de stat a rămas blocat în Parlament timp de doi ani, deși ar putea aduce venituri suplimentare și ar stimula investițiile interne. Situația ridică semne de întrebare în contextul presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice.
Actul normativ vizează introducerea în România a unor instrumente financiare moderne, cunoscute drept societăți de investiții imobiliare (REIT). Acestea sunt utilizate pe scară largă în alte economii pentru a atrage capital către sectorul imobiliar și pentru a oferi investitorilor acces mai ușor la astfel de plasamente.
Deși ideea este susținută de mediul de afaceri, proiectul a rămas blocat în Camera Deputaților, fără explicații clare privind întârzierea.
În esență, legea ar permite mobilizarea unor sume importante din economiile populației către investiții productive. România dispune de sute de miliarde de lei în depozite bancare și fonduri de pensii, bani care, în prezent, nu sunt utilizați la întregul lor potențial în economie.
O soluție ignorată pentru economie
Susținătorii proiectului consideră că introducerea acestor mecanisme ar putea reprezenta o „verigă lipsă” pentru dezvoltarea pieței de capital și pentru stimularea investițiilor locale. În loc ca finanțarea marilor proiecte imobiliare să depindă în principal de capital extern, legea ar crea cadrul pentru implicarea investitorilor români.
În plus, ar putea avea și un efect direct asupra bugetului de stat, prin creșterea gradului de fiscalizare și prin generarea de venituri suplimentare din activități economice extinse.
„Banii de la saltea”, o miză uriașă
Una dintre ideile centrale ale proiectului este atragerea economiilor ținute în depozite sau în afara circuitului economic. Într-un context în care randamentele bancare sunt adesea sub nivelul inflației, astfel de instrumente ar putea deveni o alternativă atractivă pentru populație.
În același timp, fondurile de pensii ar avea posibilitatea de a investi o parte din active în piața imobiliară locală, contribuind la dezvoltarea acesteia.
Întârzieri fără explicații
Cu toate aceste beneficii, proiectul nu a avansat în ultimii doi ani, rămânând blocat pe traseul legislativ. Lipsa de progres este cu atât mai greu de înțeles cu cât România se confruntă cu nevoia de consolidare fiscală și de creștere a veniturilor bugetare.
În paralel, autoritățile discută despre echilibrarea bugetului și reducerea deficitului, în timp ce soluții care ar putea aduce bani suplimentari sunt amânate.
Între potențial și blocaj
Situația scoate în evidență o problemă mai largă a procesului legislativ: proiecte cu impact economic major rămân uneori în așteptare, fără prioritizare clară. În timp ce alte state folosesc astfel de instrumente pentru a stimula creșterea, România riscă să întârzie din nou adoptarea unor mecanisme deja testate.
În lipsa unei decizii rapide, beneficiile estimate – de la investiții mai mari până la venituri suplimentare la buget – rămân, cel puțin pentru moment, doar pe hârtie.
Sursa foto: digi24.ro
