Europa, vulnerabilă în fața dronelor
Un raport avertizează asupra unei amenințări tot mai greu de ignorat
Europa își consolidează apărarea, își mărește bugetele militare și vorbește tot mai des despre necesitatea de a fi pregătită pentru un conflict de amploare. Cu toate acestea, un raport realizat de International Institute for Strategic Studies (IISS), la care a participat și Hanns Seidel Foundation din Germania, arată că statele europene au încă dificultăți serioase în a detecta, identifica și contracara eficient amenințările reprezentate de drone.
Concluzia studiului este cu atât mai importantă cu cât nu vorbim despre o amenințare ipotetică. În perioada august 2024 – februarie 2026, drone fără pilot au pătruns în spațiul aerian al mai multor state NATO și al Irlandei. Incidentele au dus inclusiv la închiderea temporară a unor aeroporturi importante și au scos la iveală limitele sistemelor europene de supraveghere și reacție.
O problemă mai mare decât pare de la sol
Una dintre dificultățile majore este că dronele moderne pot fi relativ ieftine, mici și greu de detectat, în timp ce mijloacele tradiționale de apărare aeriană pot fi mult mai costisitoare. Rusia a folosit în Ucraina valuri de drone și aparate-momeală pentru a suprasolicita sistemele de apărare, o tactică ce pune presiune atât pe echipamente, cât și pe resursele disponibile.
IISS avertizează că această realitate scoate în evidență un deficit de capabilități europene, în special în zona apărării aeriene cu rază scurtă și foarte scurtă. Unele țări au început deja să recupereze terenul pierdut, inclusiv prin proiecte comune pentru supraveghere, sisteme antidronă și integrarea inteligenței artificiale în detectarea amenințărilor.
Problema nu este însă doar tehnică. Raportul arată că incidentele au expus și dificultăți politice: în anumite cazuri, statele europene nu au reușit să stabilească rapid și fără echivoc cine s-a aflat în spatele incursiunilor. Această zonă gri complică răspunsul autorităților și poate deveni ea însăși un instrument de presiune.
Lecția războiului din Ucraina
Experiența Ucrainei a schimbat radical modul în care sunt privite dronele pe câmpul de luptă. Aparatele fără pilot nu mai sunt simple instrumente de recunoaștere, ci pot fi folosite în atacuri de amploare, în misiuni de supraveghere și pentru testarea permanentă a apărării adversarului.
Și Europa a început să reacționeze. Uniunea Europeană lucrează la inițiative pentru dezvoltarea unor sisteme de detectare și contracarare a dronelor, iar statele de pe flancul estic acordă o atenție tot mai mare protejării infrastructurii critice. Consiliul European a cerut, de asemenea, accelerarea proiectelor privind dronele, sistemele antidronă, avertizarea timpurie și apărarea aeriană.
Rămâne însă întrebarea dacă aceste eforturi vor avansa suficient de repede. Într-un război în care tehnologia se schimbă de la o lună la alta, apărarea care este pregătită astăzi poate deveni insuficientă mâine. Iar pentru Europa, adevărata provocare nu este doar să construiască un „zid” împotriva dronelor, ci să se asigure că acesta poate vedea, înțelege și opri amenințarea înainte ca aceasta să ajungă deasupra unei ținte importante.
Sursa foto: arhivă
