România produce mai puțină energie, dar exportă mai mult. Ce arată datele INS pentru primul semestru din 2026

Producția internă de energie a României a scăzut în prima jumătate a anului

România a produs mai puțină energie în primele șase luni din 2026, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Producția internă de energie a ajuns la 7,93 milioane de tone echivalent petrol, cu 215.200 tep, respectiv 2,6%, sub nivelul înregistrat în perioada similară din 2025.

Datele INS arată însă o evoluție diferită pe componentele sistemului energetic. În timp ce producția internă și resursele totale de energie primară s-au diminuat, resursele de energie electrică au crescut cu 1,1% față de primul semestru al anului trecut.

Resursele de energie primară au scăzut cu peste 4%

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, principalele resurse de energie primară ale României au totalizat 15,502 milioane tep. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, volumul este mai mic cu 656.400 tep, ceea ce înseamnă o scădere de 4,1%.

Importurile au avut, la rândul lor, o evoluție descendentă. România a importat 7,572 milioane tep în primele șase luni, cu 441.200 tep, respectiv 5,5%, mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Prin urmare, diminuarea resurselor energetice nu a fost determinată exclusiv de producția internă mai mică, ci și de reducerea importurilor de resurse primare.

Energia nucleară a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi

Pe piața energiei electrice, evoluțiile diferă considerabil în funcție de sursa de producție.

Centralele nuclearo-electrice au produs în primele șase luni ale anului 4.529,7 milioane kWh, cu 598,6 milioane kWh mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Scăderea este de 11,7%.

Reducerea producției nucleare reprezintă una dintre principalele modificări ale mixului energetic în prima jumătate a lui 2026 și contrastează cu evoluția energiei eoliene.

Producția eoliană a crescut

Centralele electrice eoliene au produs 3.272,8 milioane kWh în perioada analizată, cu 268,9 milioane kWh peste nivelul din primele șase luni ale anului trecut. Avansul este de aproximativ 9%.

Creșterea producției eoliene vine într-un context în care România își diversifică treptat mixul energetic și își dezvoltă capacitățile bazate pe surse regenerabile.

Datele pentru primele cinci luni indicau deja o tendință favorabilă pentru sursele regenerabile: producția hidro crescuse cu 23,2%, cea eoliană cu 15,4%, iar producția fotovoltaică cu 35,9% față de perioada similară din 2025.

Consumul de energie electrică a scăzut cu 3,3%

Un alt indicator important este consumul final de energie electrică. În primele șase luni din 2026, acesta a fost cu 3,3% mai mic decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Scăderea nu a fost uniformă.

Consumul populației a coborât cu 11,8%, în timp ce consumul din economie s-a redus cu 0,6%. Iluminatul public a consemnat, de asemenea, o scădere, de 4,6%.

Diferența dintre evoluția consumului populației și cea a consumului din economie este una dintre cele mai relevante concluzii ale statisticii pentru primul semestru.

România a exportat mai multă energie

În pofida reducerii producției interne de energie în ansamblu și a scăderii consumului, România și-a majorat exporturile de energie electrică.

Exporturile au crescut cu 11,4% față de primele șase luni din 2025. În același timp, importurile de electricitate au fost cu 9,8% mai mici.

Această evoluție arată că balanța comercială a energiei electrice s-a îmbunătățit în perioada analizată, pe fondul unui consum intern mai redus și al unei producții de electricitate susținute de anumite categorii de centrale.

Mai puțină energie primară, dar mai multe resurse de electricitate

Datele publicate de INS conturează astfel o imagine cu două componente.

Pe de o parte, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, iar producția internă de energie primară s-a redus cu 2,6%. Pe de altă parte, resursele de energie electrică au crescut cu 1,1%.

Situația arată că evoluția sectorului energetic nu poate fi evaluată printr-un singur indicator. Producția de combustibili și alte resurse primare poate avea o dinamică diferită de cea a electricității efectiv disponibile în sistem.

În plus, structura producției se modifică: sursele regenerabile au avut evoluții pozitive în datele disponibile pentru prima parte a anului, în timp ce producția nucleară a scăzut.

Ce arată cifrele despre piața energetică

Statisticile pentru primul semestru din 2026 indică o reducere a cererii interne de electricitate, în special în cazul populației, concomitent cu o creștere a exporturilor.

În același timp, scăderea producției interne de energie primară și diminuarea importurilor de resurse energetice au dus la reducerea resurselor totale de energie primară.

Pe segmentul electricității, însă, situația este mai nuanțată. Creșterea resurselor de energie electrică și avansul unor surse regenerabile au compensat parțial scăderile înregistrate de alte tehnologii.

Datele INS nu indică, prin ele însele, cauza fiecărei variații lunare sau efectul acestora asupra facturilor consumatorilor. Ele oferă însă o imagine clară asupra direcției în care a evoluat sistemul energetic românesc în prima jumătate a anului: mai puțin consum intern, mai puțină producție de energie primară, dar exporturi mai mari și o pondere în creștere a unor surse regenerabile.

(sursa foto: https://www.digi24.ro/)