Investițiile străine din România au coborât la 669 de milioane de euro. BNR explică de ce s-a ajuns la scăderea de 82%

Investițiile străine au scăzut dramatic în prima jumătate a anului

Datele publicate de Banca Națională a României arată o reducere puternică a investițiilor străine directe în România în primele șase luni ale anului 2026.

Investițiile directe ale nerezidenților au însumat 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,719 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Calculat raportat la aceeași perioadă a anului trecut, reculul este de aproximativ 82%.

Datele reprezintă unul dintre cele mai importante semnale privind evoluția finanțării externe a economiei românești în acest an.

În același timp, BNR subliniază că cifrele nu pot fi interpretate automat drept o măsură directă a atractivității României pentru investitori, deoarece fluxurile de investiții directe sunt influențate de mai multe componente, inclusiv profiturile reinvestite și distribuirea dividendelor.

De unde provin cei 669 de milioane de euro

Potrivit datelor BNR, din totalul investițiilor directe înregistrate în primele șase luni, 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, inclusiv profit reinvestit.

Alte 204 milioane de euro au fost reprezentate de credite intragrup, adică finanțări acordate între companii din același grup.

Structura fluxului este importantă pentru înțelegerea fenomenului. O parte semnificativă a variației nu reflectă pur și simplu decizia unei companii străine de a construi sau nu o fabrică în România, ci și modul în care profiturile sunt păstrate în companii sau distribuite către acționari.

BNR indică trei cauze pentru scădere

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a explicat că evoluția investițiilor străine directe trebuie analizată prin prisma mai multor factori.

Printre cauzele menționate se numără distribuirea dividendelor, reducerea profitabilității operaționale a companiilor pe fondul încetinirii economice și o conjunctură economică specifică perioadei.

Un element important este evoluția profiturilor reinvestite. Potrivit explicațiilor oferite de oficialul BNR, acestea au avut în trimestrul al doilea valori negative și în anii anteriori, însă amploarea fenomenului din 2026 este mult mai mare.

În trimestrul al doilea, soldul profiturilor reinvestite a ajuns la aproximativ minus 1,124 miliarde de euro, ceea ce indică faptul că dividendele distribuite au depășit profitul realizat în perioada respectivă.

De ce nu poate fi pusă întreaga scădere pe seama Guvernului Bolojan

Cifrele au generat deja o dispută politică. Reprezentanți ai opoziției au folosit datele BNR pentru a critica politicile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și pentru a susține că investitorii străini sunt mai puțin interesați de România.

Totuși, datele BNR nu stabilesc o relație cauzală directă între măsurile Guvernului și prăbușirea investițiilor străine.

De altfel, explicația oferită de Leonardo Badea este mai complexă și include factori precum profiturile reinvestite, distribuirea dividendelor și încetinirea activității economice.

Prin urmare, este corect să spunem că prăbușirea investițiilor străine s-a produs în perioada în care Guvernul Bolojan se află la conducere, însă nu că BNR a demonstrat că politicile guvernamentale sunt cauza unică a acestei evoluții.

Această diferență este importantă pentru o prezentare jurnalistică echilibrată.

România a atras 8,15 miliarde de euro în 2025

Comparația cu anul precedent arată cât de puternică este schimbarea de ritm.

În întregul an 2025, investițiile nerezidenților în România au ajuns la aproximativ 8,153 miliarde de euro, în creștere cu circa 45% față de 2024.

Mai mult, un studiu EY publicat în 2026 arăta că România avusese în 2025 o evoluție favorabilă în ceea ce privește proiectele de investiții străine directe: fluxurile au ajuns la 8,1 miliarde de euro, iar numărul proiectelor anunțate a crescut cu 16%, la 109. Numărul locurilor de muncă generate de aceste proiecte a crescut cu 39%, la 5.710.

Prin urmare, datele din primul semestru al lui 2026 reprezintă o schimbare importantă față de performanța înregistrată pe parcursul anului anterior.

Primele semne de încetinire apăruseră încă din primăvară

Reculul investițiilor străine nu a apărut brusc în luna iunie.

Datele BNR publicate în luna iunie indicau că, în primele patru luni din 2026, investițiile directe ale nerezidenților însumau 1,529 miliarde de euro, față de 2,232 miliarde de euro în perioada similară din 2025.

Așadar, tendința de scădere era deja vizibilă înainte de publicarea datelor pentru întregul semestru.

Diferența este că în lunile mai și iunie reculul s-a accentuat, ceea ce a dus fluxul total pentru primele șase luni la doar 669 de milioane de euro.

Economia României a intrat și ea sub presiune

Datele privind investițiile străine apar într-un context economic dificil.

În primul semestru din 2026, economia României a înregistrat o contracție de 0,8% pe seria brută, potrivit datelor citate de Calea Europeană. În trimestrul al doilea, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic față de aceeași perioadă din 2025.

Încetinirea economiei poate afecta direct profitabilitatea companiilor și, implicit, capacitatea sau disponibilitatea acestora de a reinvesti profiturile.

Este unul dintre motivele pentru care BNR leagă evoluția ISD de conjunctura economică generală.

Un alt semnal de alarmă: finanțarea economiei se mută către datorie

Leonardo Badea a atras atenția și asupra unui efect indirect al scăderii investițiilor străine.

Investițiile directe reprezintă o sursă de finanțare care nu generează, în mod direct, datorie externă. Dacă această componentă se reduce, finanțarea externă se poate deplasa către instrumente care presupun îndatorare.

În acest context, datele BNR arată că datoria externă totală a României a crescut cu aproximativ 4,3 miliarde de euro în primele șase luni ale anului, ajungând la 232,772 miliarde de euro la 30 iunie 2026.

Această combinație — mai puține investiții directe și creșterea datoriei externe — este motivul pentru care oficialul BNR consideră situația un semnal care trebuie urmărit.

De ce sunt importante investițiile străine pentru România

Investițiile străine directe nu înseamnă doar intrări de bani în economie.

Proiectele companiilor internaționale pot aduce capital, tehnologie, know-how, locuri de muncă și acces la lanțuri internaționale de producție. În cazul României, acestea au avut un rol important în dezvoltarea unor sectoare precum industria auto, componentele industriale, serviciile și tehnologia.

În plus, investițiile străine pot contribui la finanțarea deficitului de cont curent fără să genereze aceeași presiune asupra datoriei externe precum finanțarea prin împrumuturi.

Tocmai de aceea, scăderea puternică a fluxurilor de ISD reprezintă un indicator economic important, chiar dacă evoluția unei singure perioade nu este suficientă pentru a stabili o tendință pe termen lung.

Ce urmează pentru economia României

Datele din prima jumătate a anului 2026 pun presiune suplimentară pe autorități, într-un moment în care România încearcă să reducă dezechilibrele bugetare și externe și să păstreze încrederea investitorilor.

BNR subliniază importanța fondurilor europene în acest context, în condițiile în care investițiile finanțate din surse europene pot susține activitatea economică și pot compensa parțial reducerea altor surse de finanțare.

În același timp, pentru a evalua dacă reculul din primul semestru este temporar sau marchează o schimbare de tendință, vor fi esențiale datele din trimestrele următoare.

Cifrele care trebuie urmărite

Pentru moment, imaginea oferită de statisticile oficiale este clară: 669 de milioane de euro investiții străine directe în primul semestru din 2026, față de 3,719 miliarde de euro în primul semestru din 2025.

Scăderea de aproximativ 82% este una semnificativă și justifică atenția acordată de BNR fenomenului. În același timp, explicațiile disponibile arată că nu există un singur factor responsabil pentru această evoluție.

România intră astfel în a doua jumătate a anului cu o provocare importantă: să mențină investițiile productive și să evite ca finanțarea economiei să se bazeze într-o măsură tot mai mare pe acumularea de datorie externă.

(sursa foto: https://www.antena3.ro/)