Mihai Polițeanu, primarul Ploieștiului, își duce gunoiul la Ilfov – soluția „personala” a unui edil care aruncă problemele pe unde îl taie capul

Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a oferit, într-o emisiune locală, o soluție „personală” pentru criza gunoiului din oraș: își duce deșeurile la garsoniera pe care o deține în Ilfov și plătește acolo pentru colectarea lor.
Desigur, acest demers nu este pentru toată lumea, „fiecare face ce dorește”, a adăugat el, într-o declarație care sfidează logica administrativă și, cumva, și legea.
Este, evident, o abordare care contravine rolului de edil și care subliniază din nou lipsa de responsabilitate a acestuia față de comunitatea pe care o reprezintă. Poate că Polițeanu este obișnuit să arunce gunoiul „pe unde îi vine”, iar în acest caz, Ploieștiul nu pare să fie locul unde ar trebui să-și rezolve problemele legate de deșeuri.
Asta, bineînțeles, dacă nu uităm gestul său din vara anului 2020, când a considerat că este „cool” și „mișto” să golească tomberonul cu gunoi în fața sediului Rosal din Ploiești, un gest care l-a făcut nu doar „protestatar civic”, dar și contravenient, fiind sancționat de jandarmi.

De data aceasta, Polițeanu s-a „împăcat” cu ideea că gunoiul trebuie să fie dus la Ilfov, acolo unde, se pare, totul este mai simplu. Întrebarea este, oare câți ploieșteni au această „privilegiu”? Primarul, care teoretic ar trebui să stabilească soluții pentru toți cetățenii orașului, își permite, fără remușcări, să ignore problemele reale ale comunității.
Și pentru că, se pare, că Polițeanu e un fan al soluțiilor „personale”, să ne amintim că și în 2020, tot o „soluție personală” i-a venit în minte când a ales să răstoarne gunoaie pe domeniul public. De atunci, Ploieștiul nu s-a schimbat prea mult în ce privește gestionarea deșeurilor, iar primarul continuă să arate că nu își asumă cu adevărat responsabilitatea.
Probabil că va rămâne la fel de „cool” în fața problemelor orașului, dar ar fi bine ca ploieștenii să înceapă să înțeleagă că, uneori, soluțiile „personale” nu sunt tocmai ce au nevoie.





