Noua carte de identitate electronică, blocată în sistem. Digitalizarea versus birocrație românească

Unul dintre primii români care și-au făcut noua carte de identitate electronică, exploratorul Radu Păltineanu, a povestit pe pagina sa de facebook experiențele absurde prin care a trecut imediat după ce a primit documentul. De la bănci care nu pot citi cipul, la biblioteci fără echipamente compatibile și până la puncte de frontieră cu aparate stricate, digitalizarea promisă s-a dovedit, în realitate, un test ratat al sistemului.

„Mi-am făcut noul buletin electronic cu entuziasmul oricărui om care crede în modernizare. Mă gândeam că va fi mai simplu, mai rapid, mai european. În realitate, n-a fost decât o sursă de confuzii și blocaje”, a scris Păltineanu într-o postare pe Facebook care a devenit rapid virală.

Cartea de identitate electronică include, pe cip, datele personale și adresa de domiciliu, dar pentru a le citi, instituțiile au nevoie de un dispozitiv special – cititor de carduri. În practică, multe dintre ele nu dețin asemenea echipamente, iar acolo unde există, unele sunt nefuncționale.

La bancă, funcționara „a întors buletinul pe toate părțile căutând adresa” și, după câteva momente de ezitare, i-a cerut exploratorului să o spună verbal. „A zis că mă crede pe cuvânt. M-am simțit privilegiat că nu m-a trimis să fac o procură”, a relatat acesta ironic.

Situația s-a repetat la bibliotecă, unde, pentru reînnoirea abonamentului, a fost nevoit să prezinte vechea carte de identitate, deoarece instituția nu avea niciun cititor de cipuri. Până și la frontieră, la Sculeni, aparatul destinat citirii buletinelor electronice era defect, motiv pentru care i s-a cerut pașaportul. „Cititorul e stricat, dar există – e ceva și asta”, a glumit Păltineanu.

Ironia situației este că noul document a fost prezentat ca un pas esențial în procesul de digitalizare a serviciilor publice. Introducerea sa a fost anunțată în urmă cu patru ani, însă multe instituții nu s-au pregătit logistic. O anchetă recentă a arătat că unele primării și direcții locale de taxe nu au cumpărat cititoare de carduri, deși cetățenii au început deja să primească noile documente.

Promisă ca simbol al modernizării, noua carte de identitate electronică s-a dovedit, pentru mulți români, un exercițiu de răbdare birocratică. Exploratorul Radu Păltineanu a relatat pe Facebook experiențele frustrante prin care a trecut imediat după primirea documentului: bănci fără cititoare, biblioteci nepregătite și chiar puncte de frontieră cu aparate defecte.

„Țara asta e mult prea balcanică la capitolul digitalizare. Dar râdem ca să nu plângem”, a scris Păltineanu, după ce a fost nevoit să prezinte vechiul buletin sau pașaportul pentru simple verificări de adresă.

Deși noile acte conțin toate informațiile pe cip, instituțiile nu sunt încă dotate corespunzător, iar cetățenii ajung să poarte, pe lângă documentul electronic, și o hârtie tipărită cu adresa de domiciliu.

Postarea exploratorului a stârnit zeci de reacții. „Era extrem de simplu să scrie și adresa pe buletin… dar vreun olimpic s-a gândit că nu e nevoie. Până vor dota toate instituțiile, oamenii vor purta noul buletin mic și prost, plus o foaie A4 cu adresa”, a comentat Mihai.

Alții au ales să amâne schimbarea. „Prefer încă pe cea veche, nu mă avantajează cu nimic deocamdată. Aștept până mă caută ei să o schimb”, spune Cris Flor.

Iar Florin a sintetizat perfect sentimentul general: „În România digitalizată, tot dosarul cu șină rămâne baza!”.

Deși Ministerul de Interne a lansat aplicația RoCEI Reader, care permite citirea datelor direct de pe telefon, până la dotarea completă a instituțiilor, digitalizarea românească pare să rămână doar o idee bună prinsă în hățișul birocratic.

Sursa foto: ziarulunirea.ro