Criza apei din Prahova, un eșec de coordonare: „Nu noroiul a oprit apa, ci instituțiile”, avertizează un expert

Criza apei care a afectat peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița scoate la iveală probleme mult mai adânci decât simpla acumulare de nămol în lacul Paltinu. Inginerul Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, afirmă că adevărata cauză a blocajului este lipsa de coordonare între instituțiile statului, un fenomen care se repetă de ani de zile în situații critice.

Specialistul consideră că evenimentele din ultimele zile au demonstrat absența unui lider care să gestioneze unitar intervenția. „Trebuia să existe un dirijor. Cineva să își asume și să spună: eu conduc. Chiar dacă ai cei mai buni specialiști, fără un coordonator nu se poate. Acea entitate ar fi trebuit să fie Apele Române, dar acest rol a lipsit complet”, explică Chisăliță.

El subliniază și lipsa unor măsuri preventive esențiale: existența unor surse alternative de apă, menținerea rezervoarelor pline și decizii luate în funcție de riscurile meteorologice. „O problemă de bază este că nu s-au umplut capacitățile adiacente. Era firesc să avem un tampon de apă pregătit pentru situații de urgență”,a declarat inginerul pentru HotNews.

În opinia sa, criza de la Paltinu se înscrie într-un tipar periculos, asemănător tragediilor din Colectiv sau Rahova, chiar dacă natura evenimentelor este diferită. „Toate au la bază funcționări defectuoase și incapacitatea instituțiilor de a preveni. Efectul? Cetățeanul moare sau plătește. Aici, nu noroiul a oprit apa, ci statul, prin felul în care funcționează”, atrage atenția expertul.

Impactul economic al situației a fost semnificativ. Chisăliță amintește că oprirea rafinăriei de la Brazi pentru o singură zi a generat pierderi de aproximativ jumătate de milion de euro, un cost imens pentru economia locală.

În același timp, inginerul afirmă că episodul ar trebui să ducă la o reevaluare a rolului hidroenergiei. „Hidroenergia ne-a salvat. Dacă nu era ea, situația ar fi fost mult mai gravă. Trebuie tratată ca o resursă strategică, nu criticată fără cifre”, punctează acesta.

Dumitrul Chisăliță enumeră și lanțul complet de erori: lipsa surselor alternative, scăderea nivelului lacului când existau avertizări meteo, captarea apei din zone adânci, comunicarea întârziată și lucrări începute fără plan clar. „Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu cu câteva ore”, spune specialistul.

În concluzie, criza apei din Prahova arată, încă o dată, vulnerabilitatea sistemului public în fața situațiilor de urgență și necesitatea unei reorganizări reale, bazate pe coordonare, prevenție și transparență.

Sursa foto: starsibian.ro