Pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială (AI) devin tot mai accesibile, școlile și universitățile din România se confruntă cu provocări în modul în care aceste tehnologii sunt folosite de elevi și studenți, dar și în reglementarea utilizării lor în procesul educațional. În absența unui cadru clar, elevii recunosc că folosesc AI pentru a genera teme sau pentru a sintetiza informații, situație considerată de experți drept „necontrolată” și potențial dăunătoare procesului de învățare.
Profesorii și specialiștii în educație susțin că AI ar trebui integrată ca un instrument didactic responsabil, nu ca o alternativă la învățare. Potrivit fostului ministru al Educației Daniel David, utilizarea AI trebuie însoțită de reguli clare, astfel încât responsabilitatea pentru rezultatele generate să revină tot celui care folosește instrumentul, nu tehnologiei în sine.
În prezent, România se află într-o fază incipientă de reglementare. Ministerul Educației a lucrat la un ghid de utilizare a AI în școli, menit să ofere cadrul necesar profesorilor pentru folosirea tehnologiei în predare și evaluare, însă acesta este încă în stadiu de draft.
Această abordare contrastează puternic cu situația din alte state europene. În țări ca Lituania, AI este deja integrată în mod structurat în sistemul educațional, cu ghiduri clare și reguli privind utilizarea tehnologiilor de acest tip. Acolo, majoritatea profesorilor folosesc instrumente AI pentru pregătirea lecțiilor, elaborarea planurilor didactice și evaluarea temelor, iar elevii sunt obligați să menționeze sursele atunci când folosesc AI pentru generarea conținutului.
De asemenea, unele universități din Europa — ca Universitatea Eötvös Loránd din Ungaria — au adoptat deja coduri interne care reglementează folosirea AI de către studenți, impunând, de exemplu, interdicția de a utiliza astfel de instrumente la examene sau condiții clare de documentare a contribuției AI.
Specialiștii atrag atenția că, fără o educație formală în domeniul AI, elevii pot deveni dependenți de aceste instrumente, utilizându‑le pentru a evita procesul de învățare reală. În același timp, integrarea AI în curriculum oferă oportunitatea dezvoltării competențelor digitale și pregătirii tinerilor pentru piața muncii viitoare, unde astfel de abilități vor fi tot mai căutate.
România se află, așadar, într‑un moment critic: trebuie să creeze rapid un cadru educațional coerent pentru AI, astfel încât elevii și studenții să învețe să folosească aceste tehnologii în mod responsabil, în loc să le transforme într‑un substitut al propriei învățări.
sursa foto: lesasdelinfo.com
