Un moment critic pentru democrația românească se apropie: în 2026, declarațiile de avere și interese ale aleșilor și demnitarilor nu vor mai fi accesibile publicului larg, după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis că acestea nu mai trebuie să fie publicate online. Decizia, adoptată în 2025, se bazează pe argumentul protejării „vieții private”, deși practici similare sunt prezente în doar 3% dintre țările membre ale OCDE și majoritatea statelor democratice continuă să publice aceste informații în numele transparenței și al luptei împotriva corupției.
Un zid ridicat în fața transparenței publice
Pentru prima oară în istoria recentă, publicul larg nu va mai putea consulta detalii concrete despre proprietățile, veniturile, conturile sau interesele financiare ale politicienilor români. După opt luni de la decizia CCR, Parlamentul nu a reușit să găsească sau să adopte o soluție legislativă care să mențină publice aceste declarații și să le pună în acord cu decizia Curții.
În locul transparenței, declarațiile vor fi depuse exclusiv la Agenția Națională de Integritate (ANI), o instituție care în prezent funcționează fără conducere stabilă și capacitate deplină de operare, ceea ce înseamnă că informațiile rămân în mâinile unei instituții „în comă”, neexplorabile de către cetățeni sau jurnaliști.
Tăcerea partidelor – un consens tacit pentru secretizare
Deși decizia CCR a declanșat un val de critici din partea societății civile și a unor experți, partidele politice care domină scena publică nu au întreprins pași concreți pentru a salva transparența și integritatea în privința averilor. Până acum, parlamentarii PSD, PNL și UDMR, formațiuni din coaliția de guvernare, nu au depus proiecte legislative relevante care să mențină publice declarațiile de avere și interese. Aparent, doar USR a luat atitudine, depunând în octombrie 2025 un proiect de lege în Parlament.
Această pasivitate nu se limitează la partidele de la putere. Și formațiunile AUR, SOS și POT, aflate în opoziție parlamentar, nu au făcut nimic semnificativ pentru a contesta sau modifica efectele deciziei CCR. Această lipsă de acțiune sugerează că actualul cadru legislativ este, în mod surprinzător, convenabil și pentru opoziție, în pofida declarațiilor publice despre transparență și responsabilitate.
Românii merită să știe: un drept sau un privilegiu?
Într-o perioadă în care taxele și impozitele majorate ,plătite de români sunt utilizate pentru a finanța funcționarea statului, întrebarea esențială rămâne: de ce nu au cetățenii dreptul să știe cum sunt cheltuiți banii publici și ce averi dețin reprezentanții lor? Fără aceste date, mecanismele de control civic și jurnalistic sunt slăbite, iar climatul de responsabilitate și încredere în instituțiile statului este subminat.
Criticii susțin că eliminarea transparentizării declarațiilor de avere afectează lupta anticorupție și descurajează implicarea civică, întrucât cetățenii nu mai pot verifica creșterile nejustificate ale averilor demnitarilor sau posibile conflicte de interese.
Un pas mare înapoi într-o democrație modernă?
Pe fondul acestor evoluții, România se îndreaptă către un model în care informarea publică despre finanțele politicienilor dispare progresiv, iar responsabilitatea reală revine în mare parte unui aparat birocratic slab. Este o schimbare care ridică semne de întrebare profunde: este această lege un pas spre protejarea vieții private sau un paravan pentru opacitate și lipsă de responsabilitate?
Românii continuă să plătească pentru funcționarea statului – dar par să piardă totodată și dreptul de a ști ce fac aleșii cu banii și puterea pe care le-au încredințat lor.
Iar politicienii….să spunem doar că vor avea multe ,,Mătuși Tamara și Aurelia” cu averi colosale, dar, de data aceasta, nerevelate publicului.
Sursa foto: wowbiz.ro
