O nouă controversă legată de veniturile din Justiție a izbucnit după apariția unor documente care arată că procurorul general al României, Cristina Chiriac, a aprobat majorări salariale consistente pentru managerii economici din parchete. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, ordinul semnat în aprilie 2026 introduce în salariul de bază două sporuri distincte de câte 25%, ceea ce înseamnă, în practică, o creștere de aproximativ 50% pentru anumite funcții administrative din sistem.
Măsura îi vizează pe managerii economici ai parchetelor de pe lângă Curțile de Apel, tribunale și Parchetul General, iar noile venituri depășesc în unele cazuri 25.000 de lei brut pe lună. Potrivit explicațiilor oficiale, majorările reprezintă o „reconstrucție salarială” bazată pe drepturi câștigate anterior în instanță și pe includerea unor sporuri în salariul de bază. Impactul bugetar anunțat de instituție este de aproximativ 66.000 de lei brut lunar pentru cei 58 de beneficiari.
Momentul ales pentru aceste creșteri a atras însă numeroase reacții, mai ales într-o perioadă în care Guvernul discută despre reduceri de cheltuieli și reforme bugetare. În spațiul public au apărut deja critici privind diferențele tot mai mari dintre veniturile din sistemul public și cele din mediul privat.
Sporuri, procese și efectul de bulgăre
Surse din sistemul judiciar susțin că introducerea sporurilor în salariul de bază produce un efect în lanț. Cum multe alte beneficii și indemnizații se calculează procentual raportat la salariul de bază, veniturile totale pot crește semnificativ. Un magistrat citat de G4Media afirmă că unii manageri economici ajung să câștige aproape la nivelul procurorilor de rang înalt, deși nu exercită activitate judiciară propriu-zisă.
Nu este însă primul episod de acest tip. În ultimele luni au existat mai multe discuții privind sporurile și recalculările salariale din magistratură, inclusiv în legătură cu anumite beneficii obținute în instanță și extinse ulterior către alte categorii de personal.
În paralel, reacțiile din mediul online au fost puternice. Pe rețelele sociale și pe forumuri au apărut comentarii critice legate de nivelul salariilor și de autonomia sistemului judiciar în privința propriilor beneficii salariale.
O nouă dezbatere despre privilegiile din sistem
Subiectul reaprinde o temă sensibilă pentru societatea românească: cât de justificată este diferența dintre veniturile din anumite instituții publice și salariile din restul economiei? Pentru susținătorii măsurii, este vorba despre drepturi salariale recunoscute legal. Pentru critici, însă, astfel de decizii accentuează percepția că unele categorii bugetare funcționează după reguli diferite.
Iar întrebarea care revine de fiecare dată în astfel de situații este una simplă: poate statul să ceară austeritate și reforme de la întreaga societate, în timp ce în anumite instituții salariile continuă să crească prin sporuri și recalculări succesive? Și cât de mult afectează aceste diferențe încrederea oamenilor în ideea de echitate publică?
