Proiectul unirii cu Republica Moldova ajunge la Senat

Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, inițiată de parlamentarii partidului S.O.S. România, a depășit o nouă etapă parlamentară, după ce a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Proiectul nu a fost supus unui vot în plen și nici nu a beneficiat de o dezbatere parlamentară, însă a fost considerat adoptat ca urmare a expirării termenului constituțional de 45 de zile prevăzut pentru analizarea sa. Documentul urmează acum să ajungă la Senat, care va avea ultimul cuvânt în această procedură legislativă.

Inițiativa a fost depusă în Parlament în luna aprilie și a primit avize negative atât din partea Guvernului, cât și din partea unor comisii de specialitate ale Camerei Deputaților. Cu toate acestea, în lipsa unei dezbateri și a unui vot final, proiectul a mers mai departe în forma propusă de inițiatori.

Ce prevede proiectul

Textul propunerii legislative stabilește că Parlamentul României ar urma să decidă unirea cu Republica Moldova și reafirmă principiul modificării frontierelor pe cale pașnică și diplomatică, invocând prevederile Actului Final de la Helsinki. În același timp, Guvernul României ar primi mandatul de a începe negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru realizarea acestui obiectiv.

Proiectul mai prevede informarea unor parteneri și organizații internaționale, printre care Uniunea Europeană, NATO, ONU și Statele Unite, după eventualul parcurs legislativ complet al actului normativ. Inițiatorii susțin că demersul are la bază legăturile istorice și culturale dintre cele două state și reprezintă un pas către reunificarea spațiului românesc.

Reacții și o dezbatere care revine periodic

Adoptarea tacită a proiectului a stârnit reacții atât în România, cât și peste Prut. Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a criticat inițiativa și a acuzat Bucureștiul că ar susține o politică de „anexare teritorială”, declarațiile sale fiind preluate de mai multe publicații imediat după anunțul privind parcursul legislativ al proiectului.

Tema unirii celor două state nu este una nouă. Ea revine periodic în spațiul public de pe ambele maluri ale Prutului și continuă să genereze opinii puternic împărțite. Pentru unii reprezintă împlinirea unui ideal istoric, în timp ce alții consideră că o asemenea decizie nu poate exista fără un consens larg al cetățenilor și al instituțiilor celor două țări.

Deocamdată, proiectul se îndreaptă spre Senat, unde va fi dezbătut și votat. Până atunci, simplul fapt că o astfel de inițiativă a ajuns din nou pe agenda legislativă arată că subiectul unirii rămâne unul dintre cele mai sensibile și mai încărcate emoțional teme din spațiul românesc, capabil să stârnească speranțe, rezerve și dezbateri care depășesc cu mult granițele politicii de zi cu zi.

Sursa foto: digi24.ro