Un proiect de aproape un milion de euro
Un proiect derulat de Serviciul Român de Informații a adus în aceeași sală cadre didactice și experți în securitate, într-un demers menit să prevină radicalizarea și extremismul violent în rândul elevilor. Aproape 1.200 de profesori, inspectori și consilieri școlari au participat, între 2024 și 2026, la programul „Previsio”, unde au fost instruiți să recunoască posibile semnale ale radicalizării și să știe cum să reacționeze în situații considerate vulnerabile.
Cursurile au durat două zile și au fost organizate în mai multe locații din țară, urmate de exerciții pe o platformă dedicată. Programul a costat aproape un milion de euro, cea mai mare parte a banilor provenind din fonduri europene. Printre participanți s-au numărat și angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, iar proiectul a avut ca parteneri Ministerul Educației și MAI. Între timp, inițiativa a fost continuată prin „Previsio 2”, lansat în 2026 și finanțat cu peste 400.000 de euro.
Ce trebuie să observe un profesor
Potrivit mărturiilor obținute în cadrul investigației, după cursuri unii profesori au devenit mai atenți la schimbări bruște de comportament, izolare, anumite simboluri, mesaje sau modificări ale stilului vestimentar. Cadrele didactice au fost însă avertizate că asemenea elemente nu reprezintă, singure, dovezi ale radicalizării și că este necesară o analiză mai atentă a situației.
Problema apare atunci când această misiune ajunge să se suprapună peste relația obișnuită dintre profesor și elev. Unii dintre profesorii intervievați au spus că nu se simt suficient de pregătiți pentru a discuta direct cu elevii despre asemenea teme, iar alții nu le-au spus copiilor că au participat la cursurile organizate în cadrul proiectului. În același timp, răspunsurile inspectoratelor școlare au fost neuniforme: unele au vorbit despre colaborarea cu poliția și structurile de securitate, în timp ce altele au menționat explicit raportarea către SRI.
Întrebarea care rămâne în școli
SRI susține că profesorii nu trebuie să facă singuri evaluări și că, în cazul unor suspiciuni, ar trebui să apeleze la consilieri școlari, DGASPC și poliție. Serviciul nu indică profesorilor o obligație de a sesiza direct SRI. Totuși, lipsa unor explicații publice detaliate despre modul în care funcționează această colaborare a alimentat întrebări privind limitele rolului profesorului.
Există și un precedent în Marea Britanie, unde programul Prevent a generat dezbateri serioase privind efectele raportării asupra libertății de exprimare și asupra încrederii dintre elevi și profesori. În România, Previsio este prezentat ca un instrument de prevenție într-un domeniu real și delicat: radicalizarea poate începe și în mediul online, unde adolescenții pot intra în contact cu propagandă extremistă.
Dar poate cea mai dificilă întrebare nu este dacă școala trebuie să prevină radicalizarea, ci cum o poate face fără ca fiecare comportament neobișnuit al unui adolescent să devină motiv de suspiciune. Între vigilență și neîncredere există o graniță fină. Iar într-o clasă, uneori, tocmai încrederea este primul lucru care îi poate ajuta pe profesori să observe că un copil chiar are nevoie de ajutor.
