Aproape patru din zece elevi rămân sub nivelul de bază
Rezultatele recente privind competențele elevilor de 15 ani readuc în atenție una dintre problemele dificile ale sistemului de educație din România: tot mai mulți copii ajung la vârsta adolescenței fără să poată folosi în mod corespunzător informațiile pe care le citesc sau le întâlnesc la clasă.
Datele analizate pentru ediția PISA 2025 arată că aproximativ 38,5% dintre elevii români de 15 ani se află sub nivelul de bază la matematică, lectură și științe. Proporția este mai mare decât cea înregistrată în urmă cu un deceniu, când se situa la aproximativ 24,3%.
În același timp, comparația internațională arată că rezultatele României rămân sub media statelor OCDE. Situația este cu atât mai importantă cu cât testările PISA nu urmăresc doar capacitatea elevilor de a reproduce informații, ci și felul în care aceștia pot folosi ceea ce au învățat în situații concrete.
Când un text simplu devine o problemă
Efectele unei astfel de situații nu se limitează la orele de limba română. Dificultățile de înțelegere a textului pot apărea atunci când elevul trebuie să descifreze o problemă de matematică, să urmeze instrucțiuni la fizică sau să interpreteze informații dintr-un manual.
Problema devine astfel una care traversează întregul proces educațional. Un profesor poate avea materia pregătită și poate explica noțiunile prevăzute în programă, însă ritmul clasei este influențat inevitabil de nivelul real de înțelegere al elevilor.
Specialiștii în educație atrag atenția și asupra diferențelor dintre mediile de proveniență ale copiilor, dar și asupra unui sistem școlar care a rămas în multe situații concentrat pe acumularea și reproducerea informațiilor. Pandemia a adăugat, la rândul ei, o presiune suplimentară asupra unui sistem deja vulnerabil.
Și elevii foarte buni sunt puțini
O altă cifră atrage atenția. Doar 4,8% dintre elevii români de 15 ani au ajuns la nivelurile superioare de competență la cel puțin una dintre cele trei discipline evaluate. În urmă cu zece ani, procentul era de 4,1%.
Diferența arată că problema nu se referă doar la elevii care întâmpină dificultăți. Școala trebuie să găsească și modalități prin care să îi ajute pe cei care au capacitatea de a merge mai departe, de a analiza, de a argumenta și de a rezolva probleme complexe.
Dincolo de cifre și clasamente internaționale, întrebarea rămâne una foarte concretă: ce se întâmplă cu un copil care ajunge la gimnaziu sau la liceu fără să fi dobândit instrumentele necesare pentru a înțelege ceea ce citește? Răspunsul nu poate veni dintr-o singură schimbare de programă sau dintr-un nou proiect. Poate că adevărata provocare este ca școala să-i învețe pe copii nu doar ce să rețină, ci și cum să gândească atunci când informația din fața lor nu mai are un răspuns gata pregătit.
Sursa foto: arhivă
