Reforma administrativă a lui Ilie Bolojan: tăieri masive în învățământ și creșteri în alte structuri ale statului

Procesul de reformă a aparatului administrativ inițiat de premierul Ilie Bolojan a produs efecte puternice în structura bugetarilor din România, cu reduceri semnificative de posturi în unele sectoare, dar și creșteri în altele, potrivit unei analize recente. Raportul scoate în evidență discrepanțe care generează critici pe scena publică și politică.

Conform datelor neoficiale preluate de presa centrală și surse din statistici, guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat peste 25.000 de posturi în administrația publică și sectoarele conexe, iar o mare parte dintre aceste reduceri au vizat sistemul de învățământ, unde personalul ocupat a scăzut semnificativ în ultimele luni.

Datele oficiale arată că în perioada recentă cea mai mare parte a scăderii de personal a fost înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării, unde numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 4,7% (circa 14.580 de posturi), iar în învățământul superior scăderea a fost de aproximativ 4,5% (circa 3.170 posturi). În total, cele două sectoare au înregistrat peste 17.000 de posturi eliminate, reprezentând o parte covârșitoare a reducerilor totale raportate în sectorul public.

În schimb, raportul precizează că unele instituții ale statului au înregistrat creșteri ale numărului de posturi în aceeași perioadă de reformă. Printre acestea se numără organisme precum Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, dar și alte structuri administrative centrale, care au văzut un ușor spor de angajări sau menținere a personalului în ciuda trendului general de reducere.

Această evoluție diferită între sectoare a stârnit critici din partea unor economiști, sindicaliști și reprezentanți ai societății civile, care susțin că reforma ar părea să „taie de unde este mai puțin vizibil”, precum în învățământ, unde lipsa personalului poate avea consecințe asupra calității serviciilor publice esențiale, în timp ce instituțiile mai puțin directe pentru viața cotidiană a cetățenilor văd menținerea sau chiar creșterea cadrelor angajate.

Executivul justifică aceste schimbări prin necesitatea de a „crea o administrație mai eficientă și responsabilă”, reducând cheltuielile inutile și eliminând posturile supradimensionate, în acord cu angajamentele luate pentru echilibrarea bugetului și suplinirea unor disfuncționalități administrative. Discutațiile privind reducerea personalului cu aproximativ 10% în administrația centrală și locală și alte măsuri de eficientizare fac parte din pachetul de reforme propus de premier și aflat în dezbatere în coaliția de guvernare.

De asemenea, estimările din mediul politic sugerează că reforma ar putea continua și în următoarele luni, odată cu adoptarea completă a legislației aferente și implementarea efectivă a măsurilor de restructurare până în 2027, inclusiv prin reducerea treptată a posturilor în aparatul administrativ local.

Criticii susțin totodată că impactul real al acestor reorganizări asupra calității serviciilor publice, în special în domenii sensibile precum educația, va trebui monitorizat atent, întrucât reducerile de personal pot crea goluri în funcționarea sistemelor publice dacă nu sunt acompaniate de strategii de eficientizare adaptate nevoilor reale ale comunităților.